Firmele care plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri vor putea beneficia de facilitatea care permite deducerea de cheltuielile de cercetare-dezvoltare, facilitate care se aplică în prezent doar în cazul în care contribuabilii sunt obligați la plata impozitului pe profit, în cotă de 16%, prevede un proiect de OUG publicat de către Ministeruyl Finanțelor. Măsura este susținută de mediul de afaceri.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare și inovare. Actul normativ are ca obiect reglementarea statutului personalului de cercetare, dezvoltare și inovare, stabilirea drepturilor și obligațiilor specifice, modalitățile de angajare și promovare, precum și buna conduită în cercetarea științifică, sfera de aplicare incluzând creația artistică și activitatea sportivă. De asemenea, șeful statului a promulgat o lege care aprobă OUG 130/2023 care vizează detalierea, clarificarea și completarea rolurilor și responsabilităților tuturor partenerilor implicați în implementarea cloudului guvernamental.
Casa Albă a prezentat vineri planul guvernului SUA de a cheltui 11 miliarde de dolari pentru cercetare și dezvoltare legate de semiconductori și a declarat că lansează Centrul Național de Tehnologie a Semiconductorilor, de 5 miliarde de dolari, transmite Reuters.
România a rămas, în 2021, pe ultimul loc în UE în funcție de ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare în PIB, arată datele Eurostat.
Guvernul a introdus de mai mulți ani o facilitate care ar trebui să încurajeze cercetarea, însă aproape jumătate dintre persoanele care beneficiază de scutirea de impozit pe venit acordată în acest sens sunt tot angajați din sectorul public, cum sunt, de exemplu, cei din institutele de cercetare. În condițiile în care multe companii private consideră normele de aplicare a facilității ca fiind neclare și se tem de eventuale recalculări din partea ANAF, autoritățile și mediul de afaceri au pregătit clarificări care să facă facilitatea mai atractivă, potrivit informațiilor Profit.ro.
România a rămas, anul trecut, pe ultimul loc în UE în funcție de cheltuielile guvernamentale pentru cercetare-dezvoltare, arată datele Eurostat.
Trei centre de inginerie din România, aflate la Iași, Sibiu și Timișoara au fost pioni importanți în dezvoltarea tehnologiei de asistență și conectare, care se află sub caroseria celui mai nou automobil electric produs de Volkswagen. ID.4, SUV-ul declarat Mașina Anului în Lume în 2021, are aproape toate sistemele și funcțiile bazate pe „idei, sisteme și soluții” produse de Continental. Este vorba despre software precum și arhitectura centrală a computerului, dar și sistemele care controlează frânele sau managementul termic sofisticat pentru răcirea bateriilor.
Afacerile din sectorul de tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie la echipamente automatizate și software, vor atinge în acest an nivelul de 55 de miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă față de nivelul din 2010.
Guvernul a adoptat, în ședința de joi, o hotărâre privind înființarea unei băncii de resurse genetice vegetale pentru legumicultură, floricultură, plante aromatice și medicinale. Banca de gene urmează să fie realizată în Parcul Crâng din Buzău. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Nelu Barbu, consideră că decizia este ”istorică”.
Inovațiile sunt cruciale pentru ca economiile din Europa Centrală să treacă la următoarea etapă de dezvoltare, iar pentru susținerea acestora este nevoie de investiții, potrivit unui oficial al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), care citează succesul extraordinar al UiPath pentru a evidenția rolul tehnologiilor inovatoare în dezvoltarea companiilor din regiune.
Japonezii de la Toyota vor să scoată la vânzare primul automobil autonom peste numai un an și spun despre acesta că va fi „cel mai puternic supercomputer pe roți”.
România se află pe ultimul loc în Uniunea Europenă în funcție de ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare (R&D) în PIB, de peste 4 ori mai mică decât cea la nivelul UE. Aceasta în condițiile în care ponderea a crescut ușor față de anul trecut și a rămas relativ constantă în ultimul deceniu. Principalele responsabile pentru cheltuielile R&D sunt companiile private. Activitatea de cercetare-dezvoltare a intrat în declin după căderea comunismului, odată cu marile întreprinderi controlate de stat. Cercetarea a suferit în această perioadă chiar mai mult decât restul economiei, întrucât multe dintre investițiile străine, care au suplinit declinul ponderii statului în economie, au ales România interesate fiind de forța de muncă ieftină. La această situație s-a adăugat și fenomenul plecării în străinătate, ajuns în prezent la stadiul în care românii cu cel mai bun potențial sunt recrutați încă de pe băncile școlii de țări cu strategii în acest sens bine puse la punct.
România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europenă în funcție de ponderea cheltuielilor pentru cercetare și dezvoltare în PIB, singurul stat membru unde acest procent este mai mic fiind Letonia, potrivit unui raport Eurostat, bazat pe date din 2016.
Activitatea de cercetare-dezvoltare a intrat în declin după căderea comunismului, odată cu marile întreprinderi controlate de stat. Cercetarea a suferit chiar mai mult decât restul economiei, întrucât multe dintre investițiile străine, care au suplinit declinul ponderii statului în economie, au ales România interesate de forța de muncă ieftină. S-a adăugat și fenomenul plecării în străinătate, ajuns la stadiul în care românii cu cel mai bun potențial sunt recrutați încă de pe băncile școlii de țări cu strategii bine puse la punct.
Facilitățile introduse de stat pentru activitatea de cercetare dezvoltare (R&D) ar putea determina în 2-3 ani o dezvoltare a acestor operațiuni ca departamente ale unor companii cu activități în România. Pentru a obține rezultate cum ar fi înființarea unor centre mari de cercetare-dezvoltare este nevoie, însă, de o perioadă mai lungă de timp și este esențial ca Guvernul să păstreze facilitățile, asigurând predictibilitate companiilor care ar vrea să investească, potrivit consultanților EY România.
Compania de securitate cibernetică slovacă ESET va deschide, la Iași, un birou destinat activităților de cercetare-dezvoltare, prima investiție de acest fel a companiei în România.
Societățile aflate în primii 10 ani de activitate, inclusiv start-up-urile, care desfășoară doar activități de inovare, cercetare - dezvoltare vor fi scutite de impozitul pe profit începând cu rezultatul fiscal al anului 2017, potrivit proiectului de modificare a Codului fiscal, pregătit de Guvern și obținut de Profit.ro.
Apple va înființa, anul viitor, un centru de cercetare-dezvoltare (R&D) în orașul Shenzhen din China, în condițiile în care gigantul IT încearcă să își crească prezența pe acestă piață, unde vânzările companiei sunt în declin, informează Reuters.
Producătorul olandez de lactate FrieslandCampina, care în România deține mărcile Napolact și Mili, a împrumutat 150 milioane euro de la Banca Europeană de Investiții (BEI), fondurile urmând să fie folosite pentru activități de cercetare și dezvoltare în Europa.
Aproape jumătate dintre companiile din România nu sunt la curent cu facilitățile fiscale și granturile pentru cercetare și dezvoltare, în timp ce 37% au cheltuit între 1% și 5% din cifra de afaceri pentru activități de cercetare și dezvoltare, iar 22% peste 5%, arată un studiu Deloitte.
Apple are cele mai mici cheltuieli destinate activităților de cercetare-dezvoltare, raportat la veniturile realizate, comparativ cu celelalte mari companii americane din domeniul tehnologiei, potrivit unei analize Bloomberg.
România are cel mai redus procent din PIB alocat cercetării și dezvoltării din Europa și cea mai mare pondere a cheltuielilor publice, arată datele Eurostat. România stă și cel mai prost la capitolul inovație dintre țările UE.